Realizarea stampilelor nu este atat de complicata sau de scumpa precum pare. O instalatie simpla pentru stampile poate fi realizata cu mai putin de 100 de dolari.

In ziua de azi, stampilele sunt realizate foarte usor cu ajutorul calculatorului si a unor programe specializate (ex. CorelDraw!) si apoi sunt listate pe film transparent sau chiar pe calc obisnuit la imprimanta laser.

Procesul de realizare a unei stampile incepe deci cu crearea desenului pentru amprenta, pe calculator. Se va avea grija ca desenul sa fie "in negativ", adica ceea ce urmeaza sa devina amprenta stampilei sa fie transparenta pe film. Pasul 2 este listarea acestui desen pe film transparent pentru imprimanta laser.

Polimerul pentru stampile este lichid, avand consistenta mierii de albine. Cand este expus la lumina ultravioleta el isi schimba consistenta, devenind solid. 

Tonerul de pe filmul scos la imprimanta laser (negativul) se comporta ca o masca, blocand accesul luminii ultraviolete, in timp ce suprafetele transparente lasa lumina sa treaca si sa intareasca fotopolimerul.

Suprafetele neexpuse ale fotopolimerului raman lichide. Fotopolimerul este solubil in apa, deci suprafetele neexpuse pot fi indepartate prin spalarea cu apa.

Negativul se aseaza pe o bucata de sticla. In jurul imaginilor se aseaza banda adeziva din burete, pentru a retine fotopolimerul care se toarna direct peste negativ.

Deasupra se aseaza o folie din plastic, dupa care a doua bucata de sticla. Intre cele 2 piese din sticla se pun distantiere si se preseaza, pentru a fi siguri ca amprenta stampilelor va avea grosimea uniforma.

Acest "sandwich" urmeaza sa fie expus la lumina ultravioleta de 2 ori. Prima data se expune spatele. Cu aceasta ocazie se va forma un strat subtire de polimer intarit pe toata suprafata expusa (baza stampilei). A doua expunere se va face pe partea cu negativul. Suprafetele negre ale negativului vor retine lumina, prevenind intarirea fotopolimerului in aceste zone.

Dupa expunere, se  indeparteaza negativul.

Fotopolimerul neexpus se indeparteaza prin spalarea cu apa si detergent. Dupa spalare, amprenta se mai expune o data, dupa care se usuca, se taie in forma finala si se lipeste pe suport.

In locul fotopolimerului lichid se mai pot folosi placi de fotopolimer solid. Diferenta consta in faptul ca spalarea suprafetelor neexpuse se face de cele mai multe ori cu solventi organici.

Va stam la dispozitie cu orice fel de informatii despre stampile. Nu ezitati sa ne contactati.

(textul si imaginile din acest tutorial sunt preluate si adaptate, cu acordul autorului, de pe http://www.granthams.com)